Analiza Adevarul.ro: Inteligenta artificiala va aduce si concedieri. De ce unele state o interzic si altele cer reglementari
Inteligenta artificiala generativa, cum ar fi Chat GPT de la OpenAI (sustinut de gigantul tehnologic Microsoft), se bazeaza pe algoritmi pentru a genera raspunsuri elaborate la interogari de text.
Italia a interzis la 3 aprilie, cel putin temporar, platforma de inteligenta artificiala Chat GPT, din cauza unor vulnerabilitati privind confidentialitatea datelor. Inaintea ei, Coreea de Nord, Iran, Rusia si China au blocat utilizarea aplicatiei pe teritoriul lor. Germania analizeaza si ea interzicerea utilizarii Chat GPT, in timp ce Comisia Europeana accelereaza reglementarea inteligentei artificiale. Acest domeniu este in centrul unor dezbateri intense care vizeaza utilitatea lui, dar si ce putem pierde: de la confidentialitate si proprietate intelectuala, pana la locuri de munca si chiar categorii de servicii.
Inteligenta artificiala generativa, cum ar fi Chat GPT de la OpenAI (sustinut de gigantul tehnologic Microsoft), se bazeaza pe algoritmi pentru a genera raspunsuri elaborate la interogari de text, pe baza analizei unor volume mari de date, dintre care unele pot fi detinute de utilizatorii de internet.
Insa inteligenta artificiala produce rezultate complexe, de la autovehiculele autonome, pana la roboti capabili sa presteze activitati umane. Domenii economice diverse deja experimenteaza beneficiile acestui instrument remarcabil, dar si pierderile aferente, in special locuri de munca.
”
In industria comunicarii, Chat GPT, de pilda, poate produce rezultate bune pe diferite componente: creare de continut, documentare rapida, copywritting, continut tehnic. Imbunatateste productivitatea. Insa aceste rezultate trebuie evaluate si imbunatatite de oameni cu experienta solida, pentru ca pot da erori. Chiar si asa, ce pana acum putea fi facut de un angajat junior, acum poate fi facut de aceste platforme intr-un timp mult mai scurt si mult mai bine”, arata Cosmina Croitoru, Director de PR și Comunicare de Marketing la Lighthouse PR.
Somajul tehnologic si inteligenta artificiala
In 1930, cand Marea Criza Economica nu atinsese apogeul, economistul John Maynard Keynes publica un eseu revolutionar: "Posibilitati economice pentru nepotii nostri". Keynes era preocupat de o tendinta macroeconomica pe care a numit-o "somaj tehnologic". Ea se referea la fenomenul lipsei locurilor de munca din cauza progresului in tehnologiile de automatizare. Aceasta preocupare nu era recenta nici macar atunci, fiind enuntata chiar de la inceputul Revolutiei industriale. Eseul lui Keynes a continuat sa inspire un volum considerabil de literatura care a explorat notiunea ca masinile vor duce la o crestere semnificativa a somajului structural.
In prezent, ne aflam in fazele incipiente ale unei noi ere a inovatiei si a somajului tehnologic. Keynes a anticipat ca, peste un secol, nivelul de trai din tarile occidentale va fi de aproape opt ori mai ridicat decat in 1930. De atunci, PIB-ul pe cap de locuitor in SUA a crescut de 6,5 ori si este pe cale sa creasca de 7,5 ori pana in 2030. Keynes credea ca aceasta crestere substantiala a bogatiei va elibera treptat indivizii de necesitatea de a munci, spunand ca "trei ore pe zi" ar fi suficiente pentru a satisface nevoile secolului XXI.
