Top 15 tendințe în PR în 2026 în România.
În 2026, PR-ul în România intră într-o etapă în care nu mai este suficient să „fii prezent”. Trebuie să fii relevant, credibil și coerent pe toate canalele. Presiunea pe rezultate crește, integrarea cu digitalul devine obligatorie, iar calitatea nu mai este un diferențiator, ci un standard minim.
In cadrul Lighthouse PR, acestea sunt tendințele pe care le vedem tot mai clar în piață în 2026, din conversațiile cu clienții, din feedback-ul redacțiilor și din felul în care se schimbă așteptările de la PR.
1. Media relations rămâne cea mai rezistentă zonă la AI
AI poate scrie texte și poate face research rapid, dar nu poate construi relații reale. În România, media relations funcționează pe încredere, iar încrederea se construiește în timp, cu consecvență, transparență și livrare bună. De cele mai multe ori, vorbim de ani buni în care ai fost un partener predictibil pentru jurnaliști.
În 2026, diferența o face cine poate să fie constant, nu cine poate să trimită mai repede un email.
2. Reducerile de personal în agenții și media se simt în ritm, bugete și execuție
Contextul economic pune presiune pe industrie. Echipele sunt mai mici, iar proiectele sunt mai multe. Asta înseamnă două lucruri: pentru agenții, crește presiunea de eficiență și prioritizare; pentru branduri, crește nevoia de parteneri care pot livra clar, organizat și fără fricțiune.
3. România nu mai este piața celui mai mic preț
Se vede tot mai clar un shift: companiile sunt mai dispuse să plătească pentru calitate, potrivire și predictibilitate. Nu e vorba doar de livrabile, ci de principii de lucru, valori comune și modul în care agenția se integrează în echipă.
4. Media relations performează cel mai bine când este integrat cu paid și SEO
Earned media singur este mai greu de scalat și mai greu de susținut ca impact. Când apare într-un sistem integrat cu paid și SEO, eficiența crește: earned aduce credibilitate, SEO aduce durabilitate, paid aduce distribuție rapidă în publicurile corecte.
5. Premiile și clasamentele rămân un accelerator de reputație
România continuă să fie o piață în care validarea externă contează. Awards, rankings, topuri și titluri de „best” au impact în reputație și în business, de la recrutare până la pitching și poziționare.
6. PR-ul vine la pachet cu evenimente corporate mari
Evenimentele mari rămân miza principală pentru multe companii. Iar acolo PR-ul înseamnă orchestrare: invitați, presă, logistică, scenarii, parteneri, vizibilitate, follow-up. Standardul crește și el: trebuie să stăpânești event management la fel de bine ca mesajele.
7. Conținutul personalizat pentru fiecare publicație devine regulă
Materialele generice și pitch-urile „copy-paste” sunt filtrate rapid. În 2026, câștigă cei care adaptează un subiect cu adevărat: unghi, titlu, context, date și relevanță pentru publicul fiecărei publicații.
8. Print-ul rămâne în declin, cu șanse mici de revenire
Print-ul continuă să se contracte. Oportunitățile sunt mai puține, competiția mai mare, iar selecția mai strictă. Dacă țintești print, ai nevoie de subiecte puternice și de unghiuri care merită spațiul limitat.
9. Radio-ul nu este un canal major de media relations în România
Comparativ cu alte piețe, radio nu joacă un rol central în media relations clasic. Există audiență, dar oportunitățile editoriale de earned sunt mai rare și colaborările migrează adesea spre parteneriate sau pachete comerciale.
10. Podcasturile gratuite sunt rare și, de multe ori, vin cu condiții
Podcasturile se profesionalizează și se monetizează. Oportunitățile pro bono sunt limitate, iar participarea trebuie tratată strategic: obiective clare, purtător de cuvânt potrivit, mesaj și pregătire serioasă.
11. PR-ul se aliniază tot mai strâns cu strategiile de business și marketing
În 2026, PR-ul este tot mai puțin „un departament de vizibilitate” și tot mai mult un instrument de business. Asta înseamnă că planurile de PR pornesc din obiectivele organizației: creștere, lansări, consolidare de categorie, management de reputație, reducerea riscurilor și sprijinirea vânzărilor prin credibilitate.
În practică, vedem tot mai des cerințe clare de KPI, raportare, integrare cu marketingul și sincronizare cu calendarul comercial, nu doar cu agenda media.
12. Integrarea PR cu public affairs, ESG și HR/employer branding devine obligatorie
În România, riscurile și oportunitățile reputaționale vin din mai multe direcții simultan. În 2026, PR-ul nu mai poate funcționa „în siloz”, pentru că mesajele se întâlnesc în aceeași piață: presa, social media, angajații, comunitățile, instituțiile, ONG-urile.
De aceea, crește nevoia de aliniere între:
· Public affairs și comunicarea instituțională (mai ales în industrii reglementate).
· ESG și comunicarea de sustenabilitate (cu accent pe dovadă, date și consistență).
· HR și employer branding (într-o piață în care talentul și cultura organizațională sunt subiecte publice).
· Comunicarea internă, care devine o extensie directă a reputației externe.
Brandurile care reușesc să aibă o voce unitară și un mesaj coerent între aceste zone sunt cele care câștigă încredere, nu doar atenție.
13. Mai mult focus pe „proof” și mai puțin pe promisiuni
Presa și publicul au toleranță mai mică la afirmații generale. Mesajele care câștigă sunt cele susținute de exemple concrete, date și rezultate. În plus, acest lucru protejează brandul în situații de criză sau acuzații.
14. Pregătirea pentru criză devine parte din PR-ul de zi cu zi
Pe fondul dezinformării, al incidentelor cyber și al polarizării, companiile încep să trateze pregătirea pentru criză ca pe o rutină: proceduri, roluri, simulări, template-uri, monitorizare și timpi de reacție.
15. Mai multă presiune pe măsurare și eficiență
În 2026, PR-ul trebuie să demonstreze impact: share of voice, calitatea aparițiilor, reach, trafic, conversii indirecte, sentiment, indicatori de reputație și business outcomes. Nu doar „am apărut”.
Concluzie: PR-ul se mută din execuție în strategie integrată
In cadrul Lighthouse PR, concluzia noastră este simplă: în 2026, PR-ul în România nu mai este despre „a face” comunicare, ci despre a construi un sistem coerent care livrează rezultate. Relațiile reale, calitatea livrării și alinierea între comunicarea externă, internă și instituțională fac diferența.
