Vineri și sâmbătă am discutat cu reprezentanții mai multor companii despre incidentul Microsoft 365 din această săptămână.
Concluzia? Cea mai mare problemă semnalată nu a fost lipsa unui e-mail. A fost accesul la documentele necesare activității zilnice.
Angajații s-au adaptat destul de repede. Au folosit adrese alternative de e-mail, WhatsApp sau Slack pentru comunicarea internă și Google Meet sau Zoom pentru întâlniri.
Dar ce faci când ai nevoie urgentă de un contract, de o prezentare pentru client sau de un document de lucru aflat exclusiv într-un sistem pe care nu mai poți accesa?
Din discuțiile avute, am constatat că multe companii depind aproape integral de cloud. Nu au un server local sau copii independente ale documentelor esențiale, accesibile imediat.
Incidentul Microsoft, început pe 12 noiembrie 2026, a afectat în special Exchange Online și Outlook. Problemele au durat aproximativ 30 de ore, iar unele servicii Microsoft 365, inclusiv Teams și SharePoint Online, au înregistrat perturbări. Impactul nu a fost identic pentru toate organizațiile, iar nu toate documentele din SharePoint sau OneDrive au devenit inaccesibile.
Totuși, discuțiile din aceste zile au evidențiat o vulnerabilitate importantă: am devenit atât de dependenți de infrastructura digitală, încât uităm să ne întrebăm cum lucrăm atunci când aceasta nu mai funcționează.
Iar dacă un incident IT de aproximativ 30 de ore poate provoca astfel de probleme, ce s-ar întâmpla în cazul unei întreruperi de electricitate de 3 zile?
Ce trebuie să facă o companie când Microsoft 365, SharePoint sau OneDrive nu funcționează?
Primul obiectiv este asigurarea accesului la informațiile necesare pentru continuarea activităților critice, independent de furnizorul tehnologic principal.
Cloud-ul este un instrument extraordinar de util. Dar utilizarea cloudului nu echivalează automat cu existența unui plan de continuitate.
O companie care utilizează un server local ar trebui să analizeze următoarea arhitectură de protecție a datelor:
Server local sau un sistem securizat de stocare, cu acces la documentele și la bazele de date esențiale.
Minimum două backup-uri independente în cloud, preferabil la furnizori diferiți.
O copie suplimentară offline sau izolată, protejată împotriva ștergerii sau modificării accidentale ori malițioase.
Teste periodice de restaurare, pentru a confirma că datele pot fi recuperate efectiv.
Companiile care lucrează exclusiv în cloud pot utiliza soluții de backup independente și copii locale securizate ale informațiilor esențiale. Nu toate organizațiile au nevoie de un server local.
Este important să nu depindem de un singur furnizor pentru accesul la toate informațiile de care avem nevoie.
O altă precizare: sincronizarea documentelor în OneDrive nu înlocuiește automat un backup independent. O eroare de sincronizare, o ștergere accidentală sau un incident de securitate pot afecta și fișierele sincronizate.
Managementul ar trebui să cunoască răspunsurile la două întrebări:
Cât timp poate funcționa compania fără sistemele IT principale?
Câte date ne putem permite să pierdem în cazul unui incident?
Aceste două obiective sunt cunoscute drept RTO (Recovery Time Objective) și RPO (Recovery Point Objective) și stau la baza dimensionării infrastructurii de rezervă.
De ce ar trebui companiile să se pregătească pentru o criză de 72 de ore?
Pe 26 martie 2025, Comisia Europeană a lansat Strategia Uniunii Europene pentru pregătirea în fața crizelor, care recomandă ca populația să își poată asigura nevoile esențiale timp de cel puțin 72 de ore.
Pe 3 noiembrie 2026, Comisia a prezentat noi orientări practice privind pregătirea populației pentru primele trei zile ale unei situații de urgență.
La rândul său, NATO a publicat, pe 15 septembrie 2026, cerințele actualizate privind reziliența statelor membre. Printre priorități se află continuitatea alimentării cu energie, a comunicațiilor, a aprovizionării cu apă și alimente și a serviciilor esențiale.
Aceste inițiative nu reprezintă un avertisment privind un blackout iminent.
De asemenea, recomandarea europeană de 72 de ore vizează pregătirea populației și nu constituie o obligație generală impusă tuturor companiilor.
Dar dacă populația este încurajată să se pregătească pentru 72 de ore de criză, de ce nu ar folosi și companiile același interval pentru a-și testa capacitatea de funcționare?
Să presupunem că mâine dimineață nu mai avem electricitate, internet sau acces la documentele din cloud.
Ce facem?
Cum pregătim o companie să funcționeze timp de 72 de ore fără electricitate?
1. Serverul local și echipamentele IT trebuie să aibă alimentare electrică de rezervă
Un server local poate deveni inutilizabil la fel de repede ca un serviciu cloud, dacă alimentarea electrică se întrerupe.
Serverele, routerele și echipamentele de securitate trebuie conectate la sisteme UPS (Uninterruptible Power Supply).
Un UPS obișnuit asigură, de regulă, doar o autonomie limitată. Pentru o funcționare extinsă pot fi necesare baterii de mare capacitate sau un generator instalat de specialiști.
Necesarul trebuie calculat în funcție de consumul real al echipamentelor și de perioada de funcționare dorită.
În plus, trebuie verificat dacă serverul poate fi accesat și utilizat fără servicii externe de autentificare, administrare sau conectivitate care ar putea fi indisponibile.
2. Internetul trebuie să aibă cel puțin o alternativă independentă
O conexiune Starlink poate reprezenta o soluție de rezervă atunci când infrastructura terestră de internet nu mai funcționează.
Dar și echipamentele Starlink consumă electricitate.
Potrivit specificațiilor producătorului, anumite modele Starlink Standard au un consum mediu de aproximativ 75–100 W. Pentru trei zile de funcționare continuă, acesta înseamnă aproximativ 5,4–7,2 kWh, fără a include consumul serverelor sau al laptopurilor.
O altă soluție este conectarea laptopurilor la hotspoturile de pe telefoanele mobile.
Trebuie însă să ținem cont de faptul că rețelele mobile pot fi afectate în timpul unui blackout extins.
De aceea, conexiunile alternative trebuie testate în prealabil, iar alimentarea echipamentelor trebuie inclusă în calculul autonomiei energetice.
3. Fiecare angajat care îndeplinește o funcție critică trebuie să aibă energie de rezervă
Laptopul și telefonul trebuie menținute încărcate, iar angajații care au responsabilități esențiale ar trebui să aibă acces la baterii externe compatibile cu echipamentele utilizate.
Obiectivul trebuie să fie asigurarea activităților critice pe parcursul celor 72 de ore, nu utilizarea continuă a laptopurilor timp de 3 zile.
Compania trebuie să calculeze consumul, să stabilească un program de utilizare și să asigure posibilități de reîncărcare.
4. Cum încălzim un birou de 150 m² fără electricitate?
Aceasta este una dintre problemele practice cele mai puțin discutate.
În sezonul rece, o întrerupere a curentului poate afecta și sistemele de încălzire pe gaz.
Centralele termice moderne au nevoie de electricitate pentru pompe, automatizare și sisteme de control.
O posibilă soluție este alimentarea centralei și a pompelor printr-un UPS cu baterii și o sursă suplimentară de energie, dacă instalația permite acest lucru și soluția este proiectată de specialiști.
În clădirile cu încălzire centralizată, autonomia instalației trebuie verificată împreună cu administratorul.
O altă variantă este restrângerea activității la una sau două încăperi, unde poate fi menținută o temperatură sigură.
Încercarea de a încălzi electric întregul spațiu, timp de 72 de ore, folosind exclusiv baterii portabile, poate deveni rapid impracticabilă.
Generatoarele și aparatele improvizate pe combustibil nu trebuie folosite în interior, din cauza riscurilor de incendiu și intoxicație cu monoxid de carbon.
Dacă nu putem asigura o temperatură sigură, trebuie să avem pregătită o locație alternativă de lucru.
5. Apă pentru consum, toalete și condiții sanitare
O întrerupere extinsă a curentului electric poate afecta și alimentarea cu apă, pompele sau sistemul de canalizare al clădirii.
Pentru un birou cu 10 angajați, o rezervă de aproximativ 120 de litri acoperă necesarul minim pentru consum și igienă personală elementară pe parcursul a trei zile, conform reperului CDC de aproximativ 3,8 litri pe persoană pe zi.
Dar această cantitate nu include apa suplimentară necesară pentru utilizarea toaletelor, curățenie și alte nevoi sanitare.
Companiile trebuie să prevadă separat aceste resurse și să stabilească în ce condiții utilizarea biroului nu mai este sigură.
6. Iluminat, acces, hrană și echipamente de urgență
Un birou pregătit pentru un scenariu de întrerupere extinsă trebuie să aibă:
Lanterne și lămpi LED reîncărcabile, cu baterii de rezervă.
Apă și alimente neperisabile.
Truse de prim ajutor și consumabile de igienă.
Modalități alternative de acces în clădire, dacă sistemele electronice nu funcționează.
Sisteme de alarmare și evacuare operaționale sau proceduri de siguranță adaptate situației.
O listă de contacte esențiale disponibilă offline.
Proceduri pentru relocarea rapidă a activității.
Trebuie analizate și funcționarea lifturilor, a sistemelor de control al accesului și a echipamentelor de securitate.
Cum organizăm continuitatea activității la Lighthouse PR?
La Lighthouse PR, organizarea activității ne permite să lucrăm atât de la birou, cât și la distanță, în funcție de situație.
Atunci când condițiile permit și avem nevoie de acces la infrastructura locală, putem chema colegii la birou. În alte situații, folosim lucrul de la distanță și conexiunile mobile pentru a continua activitatea.
Flexibilitatea locului de muncă reprezintă însă doar o parte dintr-un plan complet.
Pentru un scenariu de blackout extins trebuie analizate suplimentar autonomia serverului, sursele alternative de energie, posibilitatea utilizării unei conexiuni prin satelit, încălzirea spațiului și asigurarea condițiilor de lucru.
Aceste soluții trebuie dimensionate și testate înainte de o situație de criză reală.
Există însă o altă componentă esențială: managementul.
Cine decide dacă angajații continuă să lucreze remote sau să vină la birou? Cine coordonează activitatea dacă sistemele de comunicare obișnuite nu funcționează? Care sunt proiectele prioritare? Ce facem dacă nu putem respecta un termen asumat față de client?
Și, poate cel mai important, cine comunică aceste decizii?
Ce trebuie să conțină un plan de continuitate a activității?
Un plan de continuitate a activității (Business Continuity Plan) trebuie să stabilească responsabilitățile, activitățile prioritare, resursele alternative și procedurile de recuperare.
Compania trebuie să știe cine are autoritatea de a activa planul, cine poate aproba cheltuieli de urgență, cine preia responsabilitățile unei persoane indisponibile și cum sunt informați angajații, clienții și partenerii.
În paralel, pregătirea pentru situații de criză trebuie să includă canale alternative de comunicare, protocoale de escaladare și exerciții periodice.
Aceste soluții trebuie să respecte cerințele de confidențialitate, de securitate IT și de protecție a datelor. Folosirea improvizată a adreselor personale de email sau transferul documentelor confidențiale prin aplicații neautorizate poate genera un risc suplimentar.
Un plan eficient trebuie testat prin scenarii concrete:
O zi fără Outlook, Teams, SharePoint și OneDrive.
O întrerupere a conexiunii principale la internet.
O pană de curent care afectează serverul și echipamentele IT.
Indisponibilitatea sediului și activarea unei locații alternative.
Un scenariu de 72 de ore în care compania poate desfășura doar activitățile esențiale.
Un plan care nu a fost testat oferă foarte puține garanții că va funcționa în practică.
Întrebări frecvente despre continuitatea activității
Este obligatoriu să avem un server local dacă folosim OneDrive și SharePoint?
Nu. Un server local reprezintă o opțiune, nu o cerință universală. Compania trebuie să aibă însă copii independente ale informațiilor critice și o metodă sigură de acces și recuperare a acestora atunci când furnizorul principal este indisponibil.
Câte backup-uri ar trebui să aibă o companie?
Nu există un număr universal potrivit pentru toate organizațiile. O soluție robustă poate include două backup-uri independente în cloud și o copie suplimentară offline sau izolată. Esențială este și testarea periodică a restaurării datelor.
Poate un server să funcționeze 72 de ore cu un UPS?
Depinde de consumul serverului și de capacitatea bateriilor. Un UPS obișnuit nu este, în general, proiectat pentru trei zile de autonomie. Pentru intervale extinse sunt necesare sisteme de alimentare dimensionate corespunzător.
Starlink funcționează și atunci când nu există curent electric?
Poate funcționa dacă serviciul este disponibil și echipamentele primesc energie dintr-o sursă de rezervă. Un abonament Starlink nu garantează singur conectivitatea în orice scenariu.
Există o obligație pentru firmele UE să funcționeze 72 de ore fără electricitate?
Nu există o obligație generală de acest tip pentru toate companiile. Recomandarea europeană de 72 de ore vizează pregătirea populației pentru situații de criză. Companiile o pot utiliza ca referință pentru propriile exerciții de continuitate.
Concluzie: cât timp poate continua compania atunci când infrastructura obișnuită nu mai funcționează?
Incidentul Microsoft din noiembrie 2026 a fost un test neplanificat pentru numeroase companii.
Unele au descoperit cât de repede se pot adapta angajații. Altele au constatat că lipsa accesului la documentele esențiale poate bloca proiecte întregi.
Un blackout extins ar aduce probleme de alimentare cu energie, conectivitate, încălzire, apă și de siguranță pentru angajați.
Nu toate companiile vor putea funcționa la capacitate maximă într-o astfel de situație. Nici acesta nu ar trebui să fie obiectivul.
Obiectivul este să protejăm oamenii, datele și capacitatea de a continua activitățile critice.
Aceasta este și logica Lighthouse PR Resilience Framework, care integrează evaluarea riscurilor, continuitatea operațională, deciziile managementului, comunicarea de criză și recuperarea activității.
Am investit enorm în digitalizare, cloud și automatizare. Investiții necesare.
Dar cât am investit în capacitatea de a funcționa atunci când aceste sisteme nu mai sunt disponibile?
O companie nu este rezilientă doar pentru că are un plan B pe hârtie. Este rezilientă atunci când planul B funcționează chiar.
Iar întrebarea pentru orice echipă de management este simplă:
Câte ore ar putea continua activitatea companiei dacă mâine ar dispărea electricitatea, internetul și accesul la documentele esențiale?
Surse și documente de referință
Microsoft 365 – informări oficiale ale Microsoft reproduse în jurnalul de incidente PennO365, noiembrie 2026 – incidente EX1550543 și MO1550821.
Comisia Europeană – EU Preparedness Union Strategy, 26 martie 2025.
Comisia Europeană – Population Preparedness Guidelines, 3 noiembrie 2026.
NATO – 2026 Resilience Baseline Requirements, 15 septembrie 2026.
———
About the Author
Ana Maria Gardiner is a senior communications executive, board-level adviser, and founder of Lighthouse PR. With extensive experience advising multinational organizations and leadership teams, she brings expertise in corporate reputation, public relations, marketing communications, crisis management, and high-stakes communications.
Throughout her career, Ana Maria has led and implemented communications strategies for organizations including JPMorgan, Coca-Cola, ExxonMobil, Siemens Energy, HEINEKEN, Carrefour, Lexus, Franklin Templeton, BNP Paribas, Sungrow, XTB, Bitget, EssilorLuxottica, and Pfizer. Her experience spans the Middle East, North Africa, and Central and Eastern Europe, across a broad range of industries and business environments.
She works closely with senior executives and board-level decision-makers, advising Lighthouse PR clients on reputation management, strategic positioning, communications risk management, and developing responses to sensitive situations and crises.
Ana Maria holds a bachelor’s degree in Political Science and a master’s degree in European Affairs.
About Lighthouse PR
Lighthouse PR is an independent public relations and strategic communications consultancy headquartered in Bucharest, working with organizations across Romania, Central Europe, and South-Eastern Europe. The agency provides senior-led counsel to companies operating in financial services, energy, manufacturing, technology and cybersecurity, transport and logistics, retail, and FMCG.
Its portfolio of services includes media relations, corporate communications, reputation management, crisis communications, crisis preparedness and response, stakeholder and investor communications, social media and influencer management, B2B communications, risk assessments, business continuity planning, resilience framework development, media buying, corporate events, and SEO and website design services.
Lighthouse PR holds ISO 9001 and ISO 27001 certifications and is the exclusive representative for Romania and the Republic of Moldova of Eurocom Worldwide and Crisis Communication Network Europe, two international networks that strengthen the agency’s capacity to manage communications projects and crises with regional and international dimensions.
Through its consultancy model, Lighthouse PR places senior expertise at the heart of every client relationship, from strategy development and reputation management to implementing communications programs and coordinating responses in sensitive situations.
Lighthouse PR: Clear. Concise. Convincing.
